IMM-urile din România au software, dar nu-l folosesc: ce arată datele Eurostat 2025

Dacă conduceți o firmă cu 20, 50 sau 150 de angajați, probabil ați investit deja în tehnologie. Aveți un program de facturare, poate un ERP, un site, câteva abonamente pe care le plătiți lunar. Și dacă v-ar întreba cineva dacă firma e digitalizată, ați spune că da, într-o măsură rezonabilă.

Datele europene spun o poveste diferită. Nu una despre firme care nu au cumpărat nimic, ci despre firme care au cumpărat, dar folosesc tehnologia la suprafață. Acest articol pune cap la cap cele mai recente cifre Eurostat și ale Comisiei Europene, arată unde se află România față de restul Uniunii și vă oferă un mod concret de a verifica unde se află firma dumneavoastră.

Ce arată datele Eurostat pentru 2025

Eurostat măsoară anual ce tehnologii folosesc firmele cu cel puțin 10 angajați din toate statele membre. Pentru 2025, diferența dintre România și media Uniunii este cea mai vizibilă exact la instrumentele care transformă datele în decizii:

La CRM, România are 13,93% față de 28,51% media UE, printre cele mai mici valori din Uniune, alături de Bulgaria. La Business Intelligence, mai puțin de una din zece firme românești folosește astfel de soluții. La cloud, România a urcat de la 18,4% în 2023 la 24,94% în 2025, dar rămâne sub jumătate din media europeană. Iar la inteligență artificială, România are cea mai mică pondere din UE, 5,21%.

Imaginea de ansamblu vine din indicatorul pe care Uniunea Europeană îl folosește oficial pentru a măsura digitalizarea firmelor mici și mijlocii: intensitatea digitală. În raportul Comisiei Europene pentru România, doar 27% dintre IMM-urile românești atingeau nivelul de bază, față de 57,7% media UE. Ținta europeană pentru 2030 este ca peste 90% dintre IMM-uri să atingă acest nivel, iar în 2025 media UE ajunsese la 71%.

Prezența online nu înseamnă digitalizare

Cea mai frecventă confuzie pe care o întâlnim este între a fi vizibil online și a lucra digital. Studiul IMM Digital Index, realizat de CNIPMMR pe 1.464 de IMM-uri și publicat în ianuarie 2026, o arată clar: 61% dintre firme au site propriu și 77% sunt prezente pe rețelele sociale, dar doar 21,64% vând efectiv online. Autorii concluzionează că, pentru majoritatea firmelor, transformarea digitală rămâne un demers limitat la marketing.

Aceeași direcție apare și într-un studiu LIFE IS HARD și Cult Research pe 400 de IMM-uri, publicat în februarie 2025, potrivit căruia doar 22% dintre firme au adoptat instrumente digitale de bază.

Cu alte cuvinte, multe firme au bifat partea vizibilă a digitalizării: site, pagină de Facebook, poate un magazin online. Partea care produce eficiență, adică datele despre clienți într-un singur loc, rapoartele generate automat și procesele care nu depind de copierea manuală, lipsește în continuare.

Problema ascunsă: software cumpărat, dar folosit la suprafață

Chiar și firmele care au investit serios folosesc rareori tot ce au plătit. O analiză Pendo pe datele de utilizare ale produselor software de business a constatat că 80% din funcționalitățile unui produs software obișnuit sunt folosite rar sau deloc, în timp ce aproximativ 12% dintre funcționalități generează 80% din utilizarea zilnică. Tradus în limbajul unei firme: echipa învață cele câteva ecrane de care are nevoie imediat, iar restul programului, inclusiv rapoartele și automatizările care ar economisi cel mai mult timp, rămâne neexplorat.

Al doilea cost e mai greu de văzut, pentru că se ascunde în ziua de lucru. Un studiu publicat în Harvard Business Review, care a urmărit 137 de utilizatori din trei companii Fortune 500, a arătat că angajații comută între aplicații și ferestre de aproximativ 1.200 de ori pe zi. Reorientarea după aceste comutări adună aproape patru ore pe săptămână, circa 9% din timpul de lucru. Când sistemele nu comunică între ele, fiecare transfer manual de date adaugă la această cifră.

Iar competențele nu țin pasul cu investițiile. Potrivit aceluiași studiu CNIPMMR, investițiile în instruirea angajaților pentru competențe digitale sunt aproape inexistente. Un software pe care echipa nu știe să-l folosească rămâne o cheltuială, nu un instrument.

Cele șapte semne că firma dumneavoastră folosește tehnologia la suprafață

Dincolo de statistici, există semne practice pe care le puteți verifica chiar acum. Dacă vă regăsiți în cel puțin trei dintre ele, firma are probabil mult potențial neexploatat în sistemele pe care le plătește deja:

1. Plătiți licențe pe care nimeni nu le folosește la capacitate. Verificați câți utilizatori sunt activi în programele pentru care plătiți abonamente și câte dintre funcționalitățile disponibile sunt folosite efectiv.

2. Echipa copiază date dintr-un sistem în altul. Dacă cineva ia date din programul de facturare și le introduce manual într-un Excel ca să facă un raport, aveți o problemă de integrare pe care o puteți rezolva adesea cu funcționalitățile existente, fără să cumpărați nimic nou.

3. Un raport simplu durează mai mult de 30 de minute. Dacă obținerea cifrelor de vânzări implică telefoane între departamente și compilare manuală, problema nu e software-ul, ci configurarea și fluxul de date.

4. Există procese care se opresc când lipsește un om cheie. Un proces care depinde de o singură persoană nu poate fi scalat, îmbunătățit sau securizat.

5. Deciziile importante se iau pe intuiție, nu pe date. Nu pentru că datele nu există, ci pentru că nu sunt de încredere sau nu sunt accesibile suficient de repede.

6. Departamentele lucrează cu versiuni diferite ale aceleiași informații. Vânzările au o cifră, contabilitatea alta, iar nimeni nu are o singură sursă de adevăr.

7. Nu puteți răspunde rapid la întrebarea „care e cel mai profitabil client sau produs?”. Dacă răspunsul cere zile de analiză manuală, firma funcționează fără unul dintre cele mai importante instrumente de decizie.

De ce se întâmplă asta

Motivul principal nu este neglijența și nici lipsa de investiție. Este lipsa unei evaluări obiective după cumpărare.

Când cumpărați un software, furnizorul vă prezintă funcționalitățile, face instruirea inițială și apoi pleacă. Ce se întâmplă după, de obicei, nu mai verifică nimeni. Echipa folosește funcțiile de care are nevoie imediat, iar datele Pendo arată că acesta e tiparul obișnuit, nu o excepție. Restul rămâne neexploatat nu pentru că nu ar fi util, ci pentru că nimeni nu a arătat echipei cum să îl folosească în contextul firmei.

Al doilea motiv este absența unei perspective externe. Când sunteți în interiorul operațiunilor zilnice, ineficiențele devin normalitate. Procesul de două ore „a fost întotdeauna așa”. Raportul manual de vineri „așa l-am făcut mereu”. Un audit extern nu descoperă neapărat lucruri pe care nu le știți, ci le pune într-un context în care devine clar cât costă.

Cum măsurați unde se află firma dumneavoastră

Uniunea Europeană măsoară intensitatea digitală a unei firme pe baza a 12 tehnologii și practici, de la conexiunea la internet și prezența online până la cloud, facturarea electronică și vânzările online. Cu cât firma folosește mai multe dintre ele, cu atât nivelul e mai ridicat:

• Foarte scăzut (0-3 din 12): tehnologia se rezumă la strictul necesar.
• Scăzut (4-6 din 12): firma a atins nivelul de bază, pragul pe care UE vrea să-l vadă la peste 90% dintre IMM-uri până în 2030.
• Ridicat (7-9 din 12): sistemele sunt folosite activ în mai multe zone ale afacerii.
• Foarte ridicat (10-12 din 12): digitalul face parte din modul de lucru.

Scorul e un punct de plecare, nu un verdict. O firmă poate bifa cloudul și facturarea electronică și totuși să piardă ore în fiecare săptămână pe date copiate manual. De aceea, merită completat cu o verificare practică în cinci pași:

Pasul 1: Inventariați ce aveți. Faceți o listă cu toate programele și abonamentele plătite, costul lor și numărul de utilizatori activi.

Pasul 2: Identificați cele trei mari pierderi de timp. Întrebați fiecare departament ce face manual în fiecare zi sau săptămână. Răspunsurile arată unde este potențialul neutilizat.

Pasul 3: Verificați integrările. Datele se sincronizează automat între sisteme sau le copiază cineva? Fiecare transfer manual e o sursă de erori. Dacă ajungeți la concluzia că o platformă integrată e soluția, ghidul nostru despre trecerea de la Excel la ERP arată cum arată tranziția în practică, iar comparația ERP-urilor pentru IMM-uri vă ajută să alegeți programul.

Pasul 4: Cronometrați un raport. Alegeți raportul cerut cel mai des și măsurați cât durează de la cerere la livrare.

Pasul 5: Prioritizați după impact. Începeți cu schimbările care aduc cel mai mare câștig cu cel mai mic efort, nu cu cele care par mai ușoare.

De la diagnostic la acțiune

Datele Eurostat arată că decalajul României nu stă în accesul la tehnologie, ci în folosirea ei pentru decizii: CRM, analiză de date, automatizare. Vestea bună este că o mare parte din acest decalaj se poate recupera fără investiții noi, pornind de la sistemele pe care firma le plătește deja. Iar când un instrument nou chiar e necesar, analiza noastră despre cât costă digitalizarea unui IMM în 2026 vă ajută să-l bugetați realist.

Primul pas este să aflați unde vă aflați. Auditul digital gratuit pornește de la cele 12 criterii ale intensității digitale, durează 5 minute și vă arată scorul firmei, lacunele principale și ce merită îmbunătățit primul.

Publicat de RIFTER SRL. Accelerăm digitalizarea IMM-urilor din România prin evaluare obiectivă, strategie personalizată și implementare asistată.